Consultanta fonduri europene|Finantari fonduri nerambursabile|Ajutor Minimis IMM|

Esti aici: Home arrow Sere europene pentru legume romanesti arrow Sere europene pentru legumele romanesti
Sere europene pentru legumele romanesti PDF Print Trimete un E-mail


O investitie īntr-o sera de rosii si de castraveti se ridica la aproximativ 250.000 de euro.
Banii europeni pot acoperi jumatate din costurile de īnfiintare a unei sere de legume. Investitia poate fi recuperata īn maximum cinci ani. Īnfiintarea unei sere de legume cu sprijin nerambursabil de la Uniunea Europeana face parte din masura de īncurajare a modernizarii exploatatiilor agricole (Masura 121). sera rosii
Pentru a demara o astfel de investitie, a carei valoare medie este estimata la 250.000 de euro, solicitantul trebuie sa fie īnregistrat ca societate comerciala, persoana fizica autorizata sau asociatie familiala, avānd capital 100% privat. Sunt acceptate si persoanele fizice neautorizate, cu singura conditie de-a se autoriza īn termen de 30 de zile lucratoare de la data primirii notificarii privind selectarea cererii de finantare.
Totodata, solicitantul trebuie sa dovedeasca pregatire profesionala īn domeniu sau sa se oblige sa urmeze un curs de pregatire pāna la finalizarea investitiei. Daca solicitantul a mai desfasurat activitate īn acest domeniu, rezultatul financiar din anul precedent trebuie sa fie pozitiv, iar la momentul depunerii proiectului nu trebuie sa se afle īn dificultate.

1.200 de metri patrati pentru rentabilitate

Foarte important este ca terenul pe care va fi ridicata sera de legume sa fie īn proprietatea solicitantului sau sa existe un contract de comodat īntre acesta si proprietar. Īn cazul unei sere de legume, pentru ca ea sa devina rentabila, suprafata minima destinata constructiei si ceruta prin program trebuie sa fie de 1.200 de metri patrati. Īn plus, ea trebuie īnregistrata īn Registrul fermelor sau īn Registrul agricol.
Pentru a ridica o sera de legume din structuri metalice, pe o suprafata de 2.000 de metri patrati, costurile urca la 180.000 de euro, la care se adauga 34.200 de euro – taxa pe valoare adaugata (TVA), cheltuiala neeligibila.
Investitia īn sera presupune toate dotarile necesare: structura metalica, acoperirea cu folie de polietilena gonflabila, sistem automatizat de control al climatului, sisteme de īncalzire si irigare. De asemenea, se vor achizitiona un tractor legumicol, un plug, o freza, anexa centrala si depozitul si se va efectua racordarea la utilitati.
„La aceste costuri, legate strict de constructia serei, se adauga cheltuielile cu proiectarea, obtinerea avizelor necesare si serviciile de consultanta. Acestea pot ajunge pāna la 8% din costurile investiaiei”, spune Dan Nicoschi, director īn cadrul Companiei de Consultanta Financiara Transilvania (CCFT). Astfel, se ajunge la un cost total eligibil de aproximativ 195.000 de euro, la care se adauga TVA de 37.050 de euro. Din cei 195.000 de euro, solicitantul poate obtine 97.500 de euro (50%) de la Uniunea Europeana. Cealalta jumatate, de 97.500 de euro, si TVA-ul de 37.050 de euro vor fi acoperite de solicitant din surse proprii sau din īmprumuturi.

Profit anual de 40.000 de euro

Cultivānd, de doua ori pe an, tomate pe o suprafata de 1.000 de metri patrati si castraveti pe cealalta de 1.000 de metri patrati, agricultorul īsi va putea recupera investitia īn maximum cinci ani. Mai exact, cu o productie anuala de 20 de tone de tomate, 19 tone de cornison si 29 de tone de castraveti, veniturile din vānzari vor fi de 248.000 de lei (aproximativ 60.000 de euro).
Cheltuielile anuale de exploatare, cuprinzānd salariile personalului, costurile cu utilitatile si cu materialele implicate, ajung la 85.000 de lei (aproximativ 20.500 de euro). Astfel, se va obtine un profit de aproximativ 163.000 de lei, echivalentul a 39.500 de euro, iar investitia se va amortiza īn maximum cinci ani. „Īn conditiile īn care solicitantul apeleaza la un credit bancar, costurile neeligibile ale investitiei vor creste, marind perioada de recuperare a investitiei”, a mai spus Nicoschi.
"Daca solicitantul apeleaza la un credit bancar, perioada de recuperare a investitiei creste." Dan Nicoschi,director Compania de Consultanta Financiara Transilvania

Mai mult sprijin nerambursabil

Sprijinul nerambursabil oferit de Uniunea Europeana este de 50% din valoarea eligibila a proiectului, dar se ridica la maximum un milion de euro. Exista īnsa si exceptii. Valoarea sprijinului european poate creste cu 5% daca beneficiarul investitiei este o persoana fizica sub 40 de ani sau daca persoana juridica are un asociat unic sub aceasta vārsta.
Totodata, finantarea europeana poate creste cu 10% pentru investitiile realizate īn zone montane cu handicap natural si cu 25% pentru protectia apelor īmpotriva poluarii cu nitriti proveniti din surse agricole.

Acte la dosar

- Studiul de fezabilitate
- Situatii financiare ale solicitantului
- Documente care atesta proprietatea sau dreptul de folosinta a terenului si/sau a constructiei
- Certificate si cazier fiscal
- Cazier judiciar
- Certificat constatator si certificat de īnregistrare
- Avize
- Documentele aferente achizitiilor, respectiv decontarilor

La ce usi batem

1. Firma de consultanta
2. Oficiul Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (OJPDRP)
3. Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP)
4. Firma de proiectare
5. Banca

Pasi de urmat

1. Alegerea firmei de consultanta, care verifica daca sunt īndeplinite toate conditiile
2. Īntocmirea dosarului de finantare care cuprinde: cererea de finantare, studiul de fezabilitate, calculul indicatorilor economici si declaratii
3. Depunerea dosarului la oficiul APDRP
4. Evaluarea si punctarea dosarului; punctarea se face īn functie de o grila existenta īn ghid si de care se va tine cont īn īntocmirea proiectului
5. Īncheierea contractului de finantare, īn situatia īn care proiectul este aprobat spre finantare
6. Implementarea proiectului – realizarea efectiva a investitiei: īntocmirea proiectului tehnic, obtinerea autorizatiei de constructie, īntocmirea dosarelor de achizitii, plata furnizorilor, īntocmirea dosarelor de plati si primirea fondurilor nerambursabile

Doi banateni cultiva rosii cu bani europeni

Cristian Tuca si Rusalin Nica s-au apucat de cultivarea rosiilor īn 2007
Totul a īnceput īn primavara anului 2006. Rusalin Nica, īn vārsta de 37 de ani, de profesie horticultor, si Cristian Tuca, 26 de ani, silvicultor de meserie, erau colegi la o firma de distribuit medicamente din Timisoara. Acolo s-au īmprietenit si au hotarāt sa depuna un proiect de finantare europeana prin SAPARD.
Cristian Tuca a mostenit un teren de 4.000 de metri patrasi īn localitatea timiseana Belint, recunoscuta pentru traditia īn cultivarea legumelor. Pentru a obtine finantarea europeana de 150.000 de euro trebuia sa contribuie si ei cu aceeasi suma, bani pe care nu īi aveau, īnsa Programul "Fermierul" le-a dat posibilitatea sa ia un credit bancar īn conditii avantajoase.
Īn martie 2006 au renuntat la serviciu, au īnfiintat o firma, au luat legatura cu o societate de consultanta si au īnceput sa faca proiectul. „Ni s-a spus ca, daca avem un proiect eligibil, banca ne da banii pentru cofinantare”, a spus Rusalin Nica.

Greutati romanesti pentru banii europeni

Īn proiectul pe care l-au realizat, cei doi tineri au demontat un mit. „Se spune ca este greu sa accesezi banii europeni daca nu ai relatii. Noi nu am avut pe nimeni. Am fost, am vorbit despre ce trebuie sa facem si am īnceput sa lucram la proiect”, a spus Cristian Tuca.
La 31 iulie, īn ultimele zile de depunere a cererilor, cei doi au depus proiectul, iar trei luni mai tārziu au primit raspuns favorabil ca au primit finantare. Greul abia atunci urma sa īnceapa, odata cu obtinerea banilor de la banca.
„Dupa aproape un an de facut proiecte am luat-o de la capat cu negocierile cu banca, pentru ca s-au cerut garantii, si astfel am īntārziat totul cu sase luni. Ar trebui o banca agricola, special creata pentru asa ceva”, a mai spus Rusalin.
Īntārzierea cauzata de negocierile cu banca a atras dupa sine alte greutati. „Īn decembrie 2007 am primit finantarea, iar cānd aveam banii si trebuia sa lucram s-a schimbat legea si a trebuit sa suportam noi TVA, din bani proprii neprevazuti īn proiect”, a mai explicat Rusalin Nica.
La toate acestea s-a adaugat cresterea euro si scumpirea materialelor de constructii, iar toate aceste cheltuieli nu erau prevazute īn proiect, fiind suportate din buzunar. Ca si cum toate acestea nu ar fi fost suficiente, a venit si criza.
„Toti furnizorii vor banii jos pe timp de criza. Nu mai asteapta sa faci plata īn 30 sau 60 de zile”, a mai spus Nica. Toate aceste greutati au fost o lovitura grea de suportat. „Uneori voiam sa dam īnapoi, dar nu am mai putut. Cānd cadea unul dintre noi īl ridica celalalt. Ne-am sustinut unul pe altul”, a spus Cristian Tuca.

Asteapta primele roade

Cei doi asociati cultiva rosii pe 3.000 de metri patrati, iar sistemul de irigat si de aerisire se face automat. De asemenea, pe baza de senzori se calculeaza temperatura, umiditatea, lumina si vāntul. „Avem trei angajati. Singurele lucrari care se fac manual sunt ruperea buruienilor, legatul rosilor si culesul”, a mai spus Cristian.
Īn februarie a fost plantata prima tura de rosii, iar īn cāteva saptamāni este asteptat primul ciclu de productie. Legumicultorii se asteapta la o productie buna, dar piata dicteaza preturile. „Ar trebui sa putem vinde oriunde ca sa putem achita creditul. Contracte nu putem face pentru ca pretul variaza, iar distribuitorii iau de la mine, spre exemplu, cu 2,5 lei kilogramul si īl dau cu 3,5 lei”, a spus Rusalin.

Intermediarii sunt cei mai cāstigati

Pentru a obtine un pret bun pe kilogramul de rosii, producatorii din Belint vor fi si distribuitori. „Vrem sa ne facem clientii nostri, īn special la magazinele mai mici la care sa livram noi rosiile”, a spus Cristian Tuca. Pentru a putea emite pretentii la un pret bun, legumicultorii trebuie sa iasa pe piata cāt mai devreme. „Noi trebuie sa returnam creditul īn noua ani. Pentru a avea un pret convenabil si pentru a cāstiga, trebuie sa vindem pāna īncep sa scada preturile 80% din productie”, a mai spus Rusalin Nica.
Cei doi cultiva īn sera de la Belint pāna īn toamna rosii, dupa care se axeaza pe productia de castraveti. Terenul din sera este parcelat īn asa fel īncāt pe cei 3.000 de metri patrati sa poata fi produse patru tipuri de culturi.

Sfaturi pentru viitorii fermieri

Dupa un proiect cu multe peripetii, cei doi au acumulat experienta si au īnvatat din propriile greseli. „Am fost direct implicati. Am īnvatat si consultanta, si constructii si am īnvatat din greselile facute”, a spus Rusalin.
Tocmai din acest motiv, acestia au si un sfat pentru viitorii investitori. „Indiferent de ce vrea sa faca cineva, trebuie sa aiba 30% din valoare, bani proprii, pentru ca noi daca aveam nu īntāmpinam greutati. Un alt sfat ar fi sa negocieze īntāi de toate cu banca pentru conditiile de creditare”, a īndrumat Rusalin Nica.
Dupa ce vor termina proiectul īnceput, cei doi au planuri de extindere din fonduri postaderare. „Odata finalizat proiectul acesta, putem depune un alt proiect de modernizare sau extindere si ne va fi mult mai usor”, a mai spus si Cristian Tuca.




Sursa Adevarul


 
articole similare..
Avans de 20% pentru proiectele destinate renovarii satelor
Fonduri europene pentru angajarea de noi salariati
Accesare fonduri pentru agricultura
IMM-urile vor primi bani de la un fond de investitii
Majorarea procentului de prefinantare
Sere europene pentru legume romanesti
Viticultura din fonduri europene
Se simplifica procedura de accesare a fondurilor pentru agricultura
Program nou de finantare-fonduri europene pentru tineri
Relansarea sectorului constructiilor cu fonduri europene
Programul "FERMIERUL" a fost relansat!!
Greseli in accesarea fondurilor structurale europene
Cum iti construiesti o moara cu fonduri europene
Fonduri europene pentru participarea la targuri si expozitii
Ia-ti o barca cu fonduri europene
Fonduri europene-Centre Spa in mijlocul naturii
PAstravaria-afacere de succes cu fonduri structurale
Fonduri europene-Lohn confectii imbracaminte
Avans de 50% pentru proiectele de dezvoltare rurala
Fonduri europene pentru sisteme de incalzire cu Biomasa
Finantare nerambursabila 100% - Ajutor de minimis
Cum se inregistreaza in contabilitatea firmelor fondurile structurale-ajutoarele de minimis
Noi sesiuni de depunere proiecte 2009
Contabilitate:amortizarea mijloacelor fixe achizitionate prin fonduri europene
PRODUCEREA ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE-Program finantat de Ministerul Mediului
Implementare sistem e-learning
Calendar sesiuni depunere POS CCE 2010!
Lansari programe nationale pentru IMM - 2010
Lista proiecte minimis acceptate
Fonduri IMM -Dezvoltarea si modernizarea activitatilor de comercializare a produselor si serviciilor
Calendar sesiuni depunere 2013
Apeluri deschise - noiembrie 2013
20 de milioane de euro pentru startup-uri in 2014
Se deschid noi sesiuni de depunere pentru Programul operational pentru Pescuit
Finantare nerambursabila 100% - POR 4.3 -2014

Doresc sa realizez o investitie cu fonduri europene:

Primesti cele mai noi informatii despre fondurile UE direct pe email! Tot ce trebuie sa faci este sa introduci adresa ta de email in formularul de mai jos.

Nume:
Email:
Format:
Cod de securitate: