1.200 de metri patrati pentru rentabilitate

Foarte important este ca terenul pe care va fi ridicata sera de legume sa fie în proprietatea solicitantului sau sa existe un contract de comodat între acesta si proprietar. În cazul unei sere de legume, pentru ca ea sa devina rentabila, suprafata minima destinata constructiei si ceruta prin program trebuie sa fie de 1.200 de metri patrati. În plus, ea trebuie înregistrata în Registrul fermelor sau în Registrul agricol.
Pentru a ridica o sera de legume din structuri metalice, pe o suprafata de 2.000 de metri patrati, costurile urca la 180.000 de euro, la care se adauga 34.200 de euro – taxa pe valoare adaugata (TVA), cheltuiala neeligibila.
Investitia în sera presupune toate dotarile necesare: structura metalica, acoperirea cu folie de polietilena gonflabila, sistem automatizat de control al climatului, sisteme de încalzire si irigare. De asemenea, se vor achizitiona un tractor legumicol, un plug, o freza, anexa centrala si depozitul si se va efectua racordarea la utilitati.
„La aceste costuri, legate strict de constructia serei, se adauga cheltuielile cu proiectarea, obtinerea avizelor necesare si serviciile de consultanta. Acestea pot ajunge pâna la 8% din costurile investiaiei", spune Dan Nicoschi, director în cadrul Companiei de Consultanta Financiara Transilvania (CCFT). Astfel, se ajunge la un cost total eligibil de aproximativ 195.000 de euro, la care se adauga TVA de 37.050 de euro. Din cei 195.000 de euro, solicitantul poate obtine 97.500 de euro (50%) de la Uniunea Europeana. Cealalta jumatate, de 97.500 de euro, si TVA-ul de 37.050 de euro vor fi acoperite de solicitant din surse proprii sau din împrumuturi.

Profit anual de 40.000 de euro

Cultivând, de doua ori pe an, tomate pe o suprafata de 1.000 de metri patrati si castraveti pe cealalta de 1.000 de metri patrati, agricultorul îsi va putea recupera investitia în maximum cinci ani. Mai exact, cu o productie anuala de 20 de tone de tomate, 19 tone de cornison si 29 de tone de castraveti, veniturile din vânzari vor fi de 248.000 de lei (aproximativ 60.000 de euro).
Cheltuielile anuale de exploatare, cuprinzând salariile personalului, costurile cu utilitatile si cu materialele implicate, ajung la 85.000 de lei (aproximativ 20.500 de euro). Astfel, se va obtine un profit de aproximativ 163.000 de lei, echivalentul a 39.500 de euro, iar investitia se va amortiza în maximum cinci ani. „În conditiile în care solicitantul apeleaza la un credit bancar, costurile neeligibile ale investitiei vor creste, marind perioada de recuperare a investitiei", a mai spus Nicoschi.
"Daca solicitantul apeleaza la un credit bancar, perioada de recuperare a investitiei creste." Dan Nicoschi,director Compania de Consultanta Financiara Transilvania

Mai mult sprijin nerambursabil

Sprijinul nerambursabil oferit de Uniunea Europeana este de 50% din valoarea eligibila a proiectului, dar se ridica la maximum un milion de euro. Exista însa si exceptii. Valoarea sprijinului european poate creste cu 5% daca beneficiarul investitiei este o persoana fizica sub 40 de ani sau daca persoana juridica are un asociat unic sub aceasta vârsta.
Totodata, finantarea europeana poate creste cu 10% pentru investitiile realizate în zone montane cu handicap natural si cu 25% pentru protectia apelor împotriva poluarii cu nitriti proveniti din surse agricole.

Acte la dosar

- Studiul de fezabilitate
- Situatii financiare ale solicitantului
- Documente care atesta proprietatea sau dreptul de folosinta a terenului si/sau a constructiei
- Certificate si cazier fiscal
- Cazier judiciar
- Certificat constatator si certificat de înregistrare
- Avize
- Documentele aferente achizitiilor, respectiv decontarilor

La ce usi batem

1. Firma de consultanta
2. Oficiul Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (OJPDRP)
3. Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP)
4. Firma de proiectare
5. Banca

Pasi de urmat

1. Alegerea firmei de consultanta, care verifica daca sunt îndeplinite toate conditiile
2. Întocmirea dosarului de finantare care cuprinde: cererea de finantare, studiul de fezabilitate, calculul indicatorilor economici si declaratii
3. Depunerea dosarului la oficiul APDRP
4. Evaluarea si punctarea dosarului; punctarea se face în functie de o grila existenta în ghid si de care se va tine cont în întocmirea proiectului
5. Încheierea contractului de finantare, în situatia în care proiectul este aprobat spre finantare
6. Implementarea proiectului – realizarea efectiva a investitiei: întocmirea proiectului tehnic, obtinerea autorizatiei de constructie, întocmirea dosarelor de achizitii, plata furnizorilor, întocmirea dosarelor de plati si primirea fondurilor nerambursabile

Doi banateni cultiva rosii cu bani europeni

Cristian Tuca si Rusalin Nica s-au apucat de cultivarea rosiilor în 2007
Totul a început în primavara anului 2006. Rusalin Nica, în vârsta de 37 de ani, de profesie horticultor, si Cristian Tuca, 26 de ani, silvicultor de meserie, erau colegi la o firma de distribuit medicamente din Timisoara. Acolo s-au împrietenit si au hotarât sa depuna un proiect de finantare europeana prin SAPARD.
Cristian Tuca a mostenit un teren de 4.000 de metri patrasi în localitatea timiseana Belint, recunoscuta pentru traditia în cultivarea legumelor. Pentru a obtine finantarea europeana de 150.000 de euro trebuia sa contribuie si ei cu aceeasi suma, bani pe care nu îi aveau, însa Programul "Fermierul" le-a dat posibilitatea sa ia un credit bancar în conditii avantajoase.
În martie 2006 au renuntat la serviciu, au înfiintat o firma, au luat legatura cu o societate de consultanta si au început sa faca proiectul. „Ni s-a spus ca, daca avem un proiect eligibil, banca ne da banii pentru cofinantare", a spus Rusalin Nica.

Greutati romanesti pentru banii europeni

În proiectul pe care l-au realizat, cei doi tineri au demontat un mit. „Se spune ca este greu sa accesezi banii europeni daca nu ai relatii. Noi nu am avut pe nimeni. Am fost, am vorbit despre ce trebuie sa facem si am început sa lucram la proiect", a spus Cristian Tuca.
La 31 iulie, în ultimele zile de depunere a cererilor, cei doi au depus proiectul, iar trei luni mai târziu au primit raspuns favorabil ca au primit finantare. Greul abia atunci urma sa înceapa, odata cu obtinerea banilor de la banca.
„Dupa aproape un an de facut proiecte am luat-o de la capat cu negocierile cu banca, pentru ca s-au cerut garantii, si astfel am întârziat totul cu sase luni. Ar trebui o banca agricola, special creata pentru asa ceva", a mai spus Rusalin.
Întârzierea cauzata de negocierile cu banca a atras dupa sine alte greutati. „În decembrie 2007 am primit finantarea, iar când aveam banii si trebuia sa lucram s-a schimbat legea si a trebuit sa suportam noi TVA, din bani proprii neprevazuti în proiect", a mai explicat Rusalin Nica.
La toate acestea s-a adaugat cresterea euro si scumpirea materialelor de constructii, iar toate aceste cheltuieli nu erau prevazute în proiect, fiind suportate din buzunar. Ca si cum toate acestea nu ar fi fost suficiente, a venit si criza.
„Toti furnizorii vor banii jos pe timp de criza. Nu mai asteapta sa faci plata în 30 sau 60 de zile", a mai spus Nica. Toate aceste greutati au fost o lovitura grea de suportat. „Uneori voiam sa dam înapoi, dar nu am mai putut. Când cadea unul dintre noi îl ridica celalalt. Ne-am sustinut unul pe altul", a spus Cristian Tuca.

Asteapta primele roade

Cei doi asociati cultiva rosii pe 3.000 de metri patrati, iar sistemul de irigat si de aerisire se face automat. De asemenea, pe baza de senzori se calculeaza temperatura, umiditatea, lumina si vântul. „Avem trei angajati. Singurele lucrari care se fac manual sunt ruperea buruienilor, legatul rosilor si culesul", a mai spus Cristian.
În februarie a fost plantata prima tura de rosii, iar în câteva saptamâni este asteptat primul ciclu de productie. Legumicultorii se asteapta la o productie buna, dar piata dicteaza preturile. „Ar trebui sa putem vinde oriunde ca sa putem achita creditul. Contracte nu putem face pentru ca pretul variaza, iar distribuitorii iau de la mine, spre exemplu, cu 2,5 lei kilogramul si îl dau cu 3,5 lei", a spus Rusalin.

Intermediarii sunt cei mai câstigati

Pentru a obtine un pret bun pe kilogramul de rosii, producatorii din Belint vor fi si distribuitori. „Vrem sa ne facem clientii nostri, în special la magazinele mai mici la care sa livram noi rosiile", a spus Cristian Tuca. Pentru a putea emite pretentii la un pret bun, legumicultorii trebuie sa iasa pe piata cât mai devreme. „Noi trebuie sa returnam creditul în noua ani. Pentru a avea un pret convenabil si pentru a câstiga, trebuie sa vindem pâna încep sa scada preturile 80% din productie", a mai spus Rusalin Nica.
Cei doi cultiva în sera de la Belint pâna în toamna rosii, dupa care se axeaza pe productia de castraveti. Terenul din sera este parcelat în asa fel încât pe cei 3.000 de metri patrati sa poata fi produse patru tipuri de culturi.

Sfaturi pentru viitorii fermieri

Dupa un proiect cu multe peripetii, cei doi au acumulat experienta si au învatat din propriile greseli. „Am fost direct implicati. Am învatat si consultanta, si constructii si am învatat din greselile facute", a spus Rusalin.
Tocmai din acest motiv, acestia au si un sfat pentru viitorii investitori. „Indiferent de ce vrea sa faca cineva, trebuie sa aiba 30% din valoare, bani proprii, pentru ca noi daca aveam nu întâmpinam greutati. Un alt sfat ar fi sa negocieze întâi de toate cu banca pentru conditiile de creditare", a îndrumat Rusalin Nica.
Dupa ce vor termina proiectul început, cei doi au planuri de extindere din fonduri postaderare. „Odata finalizat proiectul acesta, putem depune un alt proiect de modernizare sau extindere si ne va fi mult mai usor", a mai spus si Cristian Tuca.

Sursa: Adevarul